SEO: Cum sa compui URL-uri eficiente

Despre/Definitie

URL-ul este acel sir de caractere, citibil, care a fost creat pentru a inlocui numerele (adresele IP) pe care calculatoarele le folosesc pentru a comunica cu un server. In acelasi timp, prin organizarea lor, URL-urile folosesc si pentru a identifica structura de fisiere a unui site. El poate fi gasit in bara de adresa a browserului folosit.

Asa cum spuneam aici, am inceput o mini-serie de articole despre scris/blogging. Acesta este al doilea articol din serie, dar primul care dezvolta in mod concret unul dintre aspecte.

Uniform Resource Locators (URL) Puteti gasi, daca aveti curiozitatea, descrierea originala a URL-urilor, asa cum a fost scrisa ea de inventatorul Tim Berners-Lee, aici.

Recomandari SEO

1. Lungime

Pe cat posibil, un URL ar trebui sa fie cat mai scurt si sa descrie cat mai bine continutul paginii catre care duce. Matt Cutts declara la un moment dat: „Pe masura ce URL-ul devine mai lung, incepe sa arate mai rau. Acum, algoritmii pe care ii folosim in general considera ca din ce in ce mai putin importante acele cuvinte dinspre final si nu va mai ofera credit pentru ele. Ce trebuie sa stiti mereu, sa va intrebati, e: „Cum arata asta pentru un user obisnuit?”.

2. Cuvintele importante la inceput:

Cu acest subtitlu in minte, am optimizat URL-ul acestei postari la:   http://www.corcodus.ro/seo-url-eficient/.  Se poate vedea ca lipsesc unele cuvinte.

Am ajuns de la 6 la 3 cuvinte. Am scos toate elementele de „conectare”: in general prepozitiile (a, către, contra, cu, de, fără, în, întru, pe, pentru, până, peste, printre, prin, după, asemenea, datorită etc.) si conjunctiile (ca, să, ci, dar, de, fie, dacă, ori, nici, ca să, ci și, și cu, cum că etc.) sunt inutile .

Un alt lucru bine de retinut este faptul ca numerele nu raspund la cautari, in consecinta nu servesc nici un rol SEO in URL-urile articolelor. Sunt arbitrare si nu contin suficient de multa semnificatie in sine pentru a fi incluse in URL-uri.

Atentie: in titlu serveste  bine ca indice despre ce va gasi cititorul in articol si desigur e o metoda dovedita de a suscita interesul.

3. Continut/Semantica – sa intelegi ce contine o pagina

In mod normal, pentru WordPress, URL-urile sunt alcatuite automat in clipa in care se salveaza titlul unui articol. Asta inseamna ca diferentele intre titlurile paginilor si URL-uri nu sunt mari, daca asupra lor nu se intervine manual.

Astfel, daca titlul este relevant pentru articol, daca transmite cititorului asteptari corecte si lamureste continutul articolului, titlul respectiv este unul „castigator”. Daca pe langa asta este si curatat de cuvinte de legatura, cifre si este suficient de scurt, putem sa ii dam o nota mare. 🙂

Dar as dori sa detaliez putin ce e un titlu relevant si ce nu este un titlu relevant. Este deja o practica des intalnita aceea in care marii producatori de continut online (si nu numai producatorii majori) se concentreaza mai mult pe atragerea directa a userilor: folosind ceea ce se numeste „un carlig”  – o curiozitate pentru a atrage cititorii(pentru detalii cautati articolul asta despre SPAM si pacaleli pe facebook, mecanismul e identic). Problema in cazul asta  este insa faptul ca genul asta de titluri nu dau deloc masura continutului articolelor si nu produc valoare SEO.

Site-urile de acest gen functioneaza si au trafic bazandu-se foarte mult pe retelele de socializare si pe promovarea incrucisata (promovarea articolelor unui site in altul). Asta inseamna ca nu le pasa foarte mult de valoarea SEO a articolelor pe care le scriu in acest fel.

Primul exemplu e un articol tabloidizat. Scris pentru a fi momeala de click-uri.

Articolele din al doilea exemplu vor rezista testului timpului. Sunt, amandoua, de pe unul din site-urile Libertatea.

Cred ca ce vreau sa spun este: scrieti cu viitorul in minte. Cu un viitor in care Social Media se va diviza si in care reach-ul pe facebook va fi doar unul platit. Chiar daca asta se va petrece in timp, lent. Scrieti pentru cititorii care cauta in motoarele de cautare, nu pentru cei care ar fi abonati la o pagina de G+, facebook sau care vad o reclama despre voi pe un alt site. Cititorii noi vor reveni daca aveti un continut de calitate, prezentat corect si frumos.

4. Diferentele intre URL/titlu

Atata vreme cat ambele contin cuvintele-cheie cele mai relevante pentru pagina respectiva, similaritatile se pot opri aici.
Cred ca punctele de mai sus spun asta cu suficient aplomb.
Insa si in titlu si in URL cuvintele-cheie cele mai relevante trebuie sa fie la inceput, pentru a bebeficia de atentia integrala a lui Google.

5. Subdomeniile

In desenul de mai sus puteti vedea cum arata un subdomeniu.
Motivele pentru a instala asa ceva adiacent unui domeniu deja existent sunt multiple. In general sunt folosite pentru zone dintr-un portal care produc mult continut generat de useri. Din punct de vedere SEO, sau mai exact al lui Google ele au mai multa autoritate separata decat un folder de pe domeniul principal.
Asta inseamna ca sunt tratate ca semi-dependente de adresa initiala si in eventualitatea in care rankingul subdomeniului are de suferit asta nu va afecta foarte mult rankingul domeniului principal.
Cu toate astea, subdomeniile totusi isi trag autoritate din domeniul de care apartin: o impartire in prea multe subdomenii poate afecta insa autoritatea si puterea unui site in a raspunde la cautari.

Cea mai buna utilizare a subdomeniilor este cea in care ele sunt in mod eficient legate de domeniul initial  – si una dintre cele mai simple metode este de a pastra headerul.

6. Fii ordonat(a)

Nu repeta cuvinte-cheie. Nu folosi mai multe cuvinte din aceeasi familie de cuvinte.
Nu folosi multe categorii in care sa incluzi acelasi articol in mod inutil. Daca ai doua categorii care au cam acelasi continut de articole Google il poate considera continut duplicat, si vei fi penalizat(a).
In plus, cu cat numele categoriilor sunt mai lungi, cu atat de indepartezi de radacina domeniului, si importanta cuvintelor scade.

7. Structura URL-urilor trebuie sa fie constanta.

Urmatoarele doua exemple de structuri de URL-uri sunt, din punctul de vedere al unui motor de cautare, diferite. Fiecare dintre URL-uri reprezinta pagini distincte, si orice schimbare de structura va insemna re-indexarea paginii respective si mutarea rank-ului spre noua locatie.

In concluzie,: nu face schimbari majore si nu modifica structura linkurilor peste noapte, decat daca asta aduce un beneficiu major in schimb.

8. Diferenta intre liniuta de unire si underscore:

Liniuta simpla „-” este considerata separator de cuvinte de catre Google. Pusa intre doua cuvinte, ele vor fi luate separat si indexate fiecare in parte. Folosirea underscore-ului in schimb va produce cuvinte care includ acest semn.

De exemplu „cuvant-cheie” va fi interpretat ca fiind compus din doua cuvinte separate. Folosirea caracterului „_” nu asigura acelasi efect. „Cuvant_cheie”, va deveni astfel cuvant_ + cheie. Ceea ce nu numai ca arata neplacut dar poate da peste cap niste calcule serioase de procentaj de cuvinte-cheie per pagina. Mai multe aici.

9. URL-uri duplicat

Am atins usor de tot problema la #7.
De exemplu, daca Google va indexa dupa „Autor” un site care are un singur autor, blogul respectiv va avea practic un doua seturi de URL-uri care duc in acelasi loc.
Aceeasi poveste este si in privinta particulei „www”. Unele site-uri neglijeaza sa aleaga una dintre variante si uita ca in ochii motoarelor de cautare cele doua verisuni sunt e fapt doua site-uri diferite.

Nu ma credeti?  Google webmaster tools trateaza site-ul corcodus.ro ca entitate diferita de www.corcodus.ro. Eu, din motive de indexare si linkuri externe merg pe verisunea cu www – care e setata drept „canonica”. Altfel as renunta cu veselie la cele 4 caractere in plus.: )

Din fericire platforma WordPress nu genereaza URL-uri dinamice: sunt cateva pluginuri de cautari care pot apela la asa ceva, dar nu sunt pericole mari in directia producerii fara intentie a unor linkuri multiple pentru acelasi continut.

Exceptand zelul in a adauga categorii si tag-uri fara masura, unde in plus fata de prea multe url-uri pot aparea si penalizari pentru spam de cuvinte-cheie.

Cu ajutorul unor redirect-uri 301 si selectarea URL-urilor importante si combinand asta cu o curatare temeinica a tag-urilor si a categoriilor site-ului se pot obtine rezultate foarte bune: atat ca usurintqa de navigare dar si ca pozitie in motoarele de cautare, daca lucrurile sunt facute temeinic si dupa un plan bun.

Recidind putin textul vad ca m-am cam lungit. 🙂

E un subiect care poate parea minor, dar totusi are o greutate semnificativa in balanta „optimizat” sau „neoptimizat”. Observati ca nu am adaugat SEO dupa expresiile din fraza anterioara.
Cred ca  cea mai importanta concluzie a articolului de azi este aceea ca optimizarea nu trebuie sa aiba in vedere un motor de cautare ci persoanele carora li se adreseaza. 

Daca raspunsurile la intrebarea: „Ceea ce vreau eu sa fac aduce beneficii cititorului meu? Imi face site-ul mai usor de parcurs? E mai usor de citit? Pot oamenii sa ajunga la textele mele mai repede?” sunt DA-uri raspicate, atunci inevitabil rezultatele in cautari si vizite pe site se vor imbunatati treptat.

Care dintre ideile de mai sus vi se par interesante? Pe care le veti aplica in urmatoarea perioada?