Un gand strapunge fatada
Neluminata
A inimii mele si scapa
In sus.
Atat de sus incat ma reped dupa el
Ca sa-i dau aripi…

Si transformat in rugaciune, gandul
Zboara spre Tine.

Ma intreb daca vazandu-l inocent
Te vei indura de el si-l vei mangaia…

Ce pret are zbaterea unei inimi
In amurgul neprihanirii?

La finalul credintei si al sperantei
Caut iubirea promisa
Printre falduri de perdele mov
Ce nu au existat niciodata.

Atinge-mi viata ca sa traiesc!
Si fa mereu gandul meu
Sa fie rugaciune. Sa fie dragoste promisa
Oferita mereu pe altare de plumb.

Aur azi gasesti tot mai rar
Dar alchimia divina schimba adesea
Plumbul aripilor moarte
In aripi de heruvimi de aur.

Si ispasirea se face mereu tot prin sange
Curgand infinit de bland peste plumb
Inimi si vieti atingand
Rand pe rand, rand pe rand…

Un gand…strapunge plafonul de nori
Adunat intr-o doara
Peste lumea mea minuscula
Si ajunge la Cerul luminat
Cu dorinta de a-Ti atinge buricul degetelor
Pentru a fi transformat in aripi de aur.