Undeva pe parcurs mi s-au amestecat

Inexorabil zilele si noptile laolalta

Si atat de mult s-au invartit, si de bine

Ca dansul lor de iele mi-a ametit

Si ceasurile si lunile si desigur saptamanile.

Am pierdut pe undeva chiar si si punctele cardinale

Agatandu-ma disperat de carti pe post de

Colac de salvare. De folos pana deunazi,

Cand am pierdut si vara si toamna.

Dar ai reusit sa-mi redai, laolalta cu cestile

De cafea, si rasariturile si apusurile. Si somnul,

Cel de dinainte de vreme. Somnul cuminte si dulce.

Si le-ai daruti din belsug, precum zambetele

Prietenilor. Si ceasuri de tihna, si luni de speranta

Si mai ales

Saptamanile binecuvantate ce-ncap intre duminici.