Dintre toți cei prezenți Doar nebunii iubesc, doar ei Doar ei găsesc o poartă în timp Și dintre cei ce-au trecut Doar nebunii au știut Ieșirea ascunsă din labirint Doar nebunii iubesc, dar si daca n-am iubi? Ce lume ar fi asta? Am iubit mult. Am iubit intens, imbelsugat si puternic. Am indraznit. Si numai…
Am o minte analitica, si inclinata spre reflectie, distilare, procesare si concluzii. Caut sa modulez si sa imbunatatesc procese, idei, relationari, sa repar lucruri, sa le fac mai bune. Incremental. Problema apare cand analiza duce spre auto-analiza, si re-analiza, si…v-ati prins. Aparent, auto-reflectia (o capacitate minunata, o meta-reflectie asupra sinelui, o oglinda, o reflexie a…
Mergeam intr-o zi prin soare cu ochii mijiti, cu parul in vant si realizand ca tenisii mei sunt cam prafuiti si am realizat ca nu imi pasa deloc. Nici de ciufuleala, nici de praful de pe incaltari. Am inteles ca nu voi fi niciodata zana, scoasa din cutie, impecabila. Si ca sunt OK cu asta!…
Fiecare dintre noi lupta. Cumva luptele noastre interioare si exterioare fac parte din existenta. Vin la pachet cu ea. Depinde cat de poetic vrei sa fii: framantari, demoni interiori, dureri sau inadecvari. Oricum le-ar fi numele, toti avem asa ceva. Bagaje care dor sau au devenit prea grele si fix, dar fix de aia dor….
Am obosit de atata stat in casa, de masti, de restrictii, de limite, de izolare. De aproape un an de zile deja, imi tiuie urechile a pustiu. Sunt zile – uneori saptamani – in care, daca nu as avea balcon deschis nu as sti cum arata cerul.
Traiesc nitel utopic de 7 luni de zile. De cand am primit acel telefon. De cand a murit Razvan.
O combinatie de tarie care vine de Sus si un fel de determinare sa traiesc mai departe care e pura incapatanare de fapt, daca ma gandesc bine.
Undeva in secunda supremei dureriSe comprima si viata si moarteSi acolo – suspendat intre Cer si pamantSa-l respiri si pe „da”, si pe „poate”
Am urmarit recent un videoclip care incearca sa ilustreze conceptul de „privilegiu” asa cum este el inteles la ora actuala in societatea vestica. Videoclipul este conceput sub forma unui joc, in care toti participantii sunt pusi sa porneasca de la o linie trasata in mijlocul unei camere. La distante egale de linia mediana sunt alte…
Ma uit la acest videoclip cu mare greutate. Pe jumatate fara respiratie, pe jumatate plang. In lumea asta care incearca sa inlesneasca orice, dar ORICE: de la mancare, la transport, la haine la, la relatii la…tot ce inseamna viata – nu ma astept la o trezire prea curand in domeniul asta. (Atentie, urmeaza imagini dure).
Am crescut pretutindeni. Asta raspund celor care ma intreaba de unde sunt. Nascuta in inima Doljului, in Craiova, crescuta in Muntenia de o bunica cu radacini Ardelene si apoi stramutata in Constanta pe malul Marii Negre; revenita ulterior in Capitala m-am casatorit cu un Banatean. Practic, eu sunt Romania. 🙂
Pentru inceput Multi ar spune ca e un titlu prea personal. Multi ar spune ca asemenea lucruri nu se spun in public. Asa si e. De multe ori nu se spun. De multe ori se traiesc in privat si se sufera in tacere. Insa la un moment dat e de ajuns. E suficienta atata tacere,…
Texte pentru pretexte. Ma obsedeaza melodia asta. Varianta asta, cu Sam Tsui si produsa de KurtHugoSchneider. Oamenii astia doi, dar mai ales Kurt, se pricep atat de bine la muzica.
Cine cunoaste culorile amintirilor? Exista un loc, o casa. Ca nici o alta, a fost pentru mine locul meu sub soare – in care am putut sa prind radacini si sa fac flori si sa devin mai mult ca in oricare alta parte eu insami. 🙂 Locul acela se numeste „Casa bunicilor”. Noi ii spuneam…