Si ma cheama anotimpurile pe nume
Cautandu-ma din cantec in cantec
Din fulg de nea, in flori de salcam
In mustati de pisica si-n frunze de tei.
Mi-au dat ghiocei si parfum de corcodus,
Am luat mere verzi si piersici necoapte
Din primavara.
***
Am oprit macii de catifea si matase
Valurile albastre si nisipul fierbinte
Ca bucatele de vara.
***
Sunetul ploilor si frunzele galbene de artar
Cele rosii de iedera si alburii de la salcii
Le pastrez de la toamna.
***
Din iarna doresc frigul de Anul Nou
Mirosul de vreme trecuta cu folos si liniste
Si ceaiul fierbinte de iasomie
Langa foc.
2 răspunsuri la “Anotimpuri”
nu cred ca-mi pot imagina
si vreau sa-ti spun si tie
cana de ceai fara lamaie-n ea
sau blogosfera fara poezie
🙂
Prefer ceaiul gata aromat de sine-si
Si poeziile care se nasc fara efort.
Cat despre blogosfera:
Cine a stat s-o cerceteze de la un mal la celalat?